Carenta de vitamina B3

• Vitamina B3; afectează pielea, sistemul digestiv şi nervos. Aportul mărit de vitamină , reduce riscul de a face cancer oral şi esofagian. Medicii recomandă suplimente de vitamină când este vorba de acnee, dislipidemie (grăsimi în sânge), osteoartrită, schizofrenie, cataractă, diabet, hipotiroidism, hipoglicemie, dermatite .Alunele, drojdia de bere, peşte (ton, somon), pui, curcan, conţin vitamina B3.
• O creştere prea mare de vitamină B3 în organism v-a da reacţii neplăcute ca diaree, gastrită, probleme la ficat, ochi, creşte acidul uric (guta).
• Vitamina B5; numită acidul pantotenic, ia parte la o serie întreagă de procese, reacţii ce menţin viaţa, cu extragerea elementelor valoroase din hrană şi în procesarea grăsimilor. Reglează colesterolul, transmite impulsurile nervoase de la şi spre creier, activează producţia de hormoni a glandelor suprarenale. Ungerea rănilor cu unguente care conţin vitamină B5 va duce la vindecarea lor mai rapidă.
• Este recomandată pentru reducerea colesterolului şi trigliceridelor, tratamentul artritei reumatoide, acnee, maladiei Alzheimer. Ficatul, rinichii, drojdia de bere, gălbenuşul, peştele gras, laptele, ciupercile, spanacul, mazărea, fasolea, conţin vitamină B5, dar apar probleme pentru că este foarte perisabilă datorită preparării acestor produse. Şi alimentele conservate sau congelate îşi reduc conţinutul de vitamine. Carenţa de vitamină B5 apare la alcoolici şi femeile care iau anticoncepţionale cu concentraţie mare de estrogen şi progesteron. Apar insomnii. Dureri de cap, oboseală, tulburări intestinale, furnicături, ficatul nu mai face faţă la eliminarea toxinelor, tulburări ale glandelor suprarenale. Se suplimentează cu complexul B.
• Vitamina B6; esenţială în formarea şi funcţionarea celulelor roşii, în metabolism. Este catalizatorul reacţiilor chimice ce au loc în organism, procesează aminoacizii, necesari dezvoltării, menţinerii şi reparării ţesutului. La nivelul sistemului nervos sintetizează substanţe, prin care se realizează transmiterea impulsului nervos. Favorizează sau inhibă formarea hormonilor steroizi - estrogen şi testosteron. Cea mai bună sursă de vitamine sunt cartofii, bananele, ficatul, carnea de pui, curcan, somonul, tonul, spanacul, lintea, alunele, nucile, cerealele integrale. Nu trebuie depăşită o doză de 200 mg.
• Vitamina B12; vegetarienii prezintă un deficit major, fiind predispuşi bolilor cardiovasculare. Ameliorează stările depresive, anemia, previne leziunile pre-canceroase ale plămânului, menţine fertilitatea, dezvoltarea capacităţii intelectuale. Peştele, carnea ouăle sunt principala sursă de vitamină B12. În sângele vegetarienilor se găseşte o substanţă - homocisteină prezentă în exces, antrenată în metabolismul proteinelor. Nivelul ei este reglat de vitaminele B12, B9, B6, dar vegetarienii duc lipsă de aceste vitamine, substanţa se acumulează în sânge care devine toxic pentru multe celule. Totodată sunt dispuşi la boli cardiovasculare. Suplimentează cu vitamină B12 asociată cu B9.
• Vitamina C; un nivel ridicat reduce riscurile unui atac cerebral. Se găseşte în varză, mure, zmeură, conopidă, cartofi, ardei. Este eficientă pentru persoanele hipertensive, consumatoare de alcool, fumătoare sau sedentare, expuse pericolului unui atac. Apără organismul de infecţii, cancer şi diabet. Are un rol important în timpul sarcinii. Globulele albe, ar trebui să aibă un nivel ridicat de vitamină C, le accelerează mobilitatea în cazul unui atac bacterian. Barieră împotriva viruşilor, elimină excesul de colesterol, reduce intensitatea alergiilor. Contribuie la dezintoxicarea organismului de unele metale toxice, plumb, nichel.
• Vitamina D; menţine nivelul ridicat al calciului în sânge şi păstrează masa osoasă şi dantura. Are rol de a mări absorţia de calciu din alimente şi să diminueze pierderea lui prin urină. Antioxidant reducând riscul îmbolnăvirii de cancer, echilibrează nivelul de insulină din sânge. Un aliat împotriva osteoporozei şi ca tratament şi preventiv, pentru copii rahitici, fibroză cistică, depresie, diabet, vitiligo, cancer la sân şi colon, scleroză multiplă, Parkinson. Pe timpul iernii pentru că lumina solară este mai slabă se recomandă să luăm vitamina D. Cei mai mulţi dintre noi obţinem vitamina D prin expunerea la soare, fiind sintetizată de razele solare, din anumite substanţe din piele. Nu este suficient să ieşim afară, ci trebuie să ne expunem toată pielea la soare. Dacă stăm câte 15 min. la soare, de 3 ori/săptămână este suficient. Cele mai bune surse sânt untura de peşte gras (ton, somon, macrou, sardine), produse de lapte, gălbenuşul, drojdia de bere.