Doamne mântuieşte-mă ca sunt zdrobit; iată corabia ce nevoieşte în mijlocul valurilor vieţii şi a ispitelor şi este aproape de pierire, dar Tu, ca Dumnezeu milostiv şi compătimitor neputinţelor noastre, cu puterea
Ta nemărginită opreşte furtuna necazurilor care vrea să mă ducă în adâncul relelor, linişteşte-o, că vântul şi marea te ascultă. Mântuieşte-mă Mântuitorule, după mare mila Ta, iar nu după faptele mele. Dacă vrei să mă mântuieşti, Tu însuţi fă aceasta în chipul în care ştii mai bine. Eu în tine Doamne am pus nădejdea, şi mă încredinţez voii Tale după bunăvoinţa Ta. Cred şi mă încred putrenic că nu mă voi pierde cu fărădelegile mele şi eu voi înălţa slavă dreptei Tale judecăţi. Fiindcă faci cu mine cum voieşti, fii binecuvântat, Doamne, în vecii vecilor. Amin!
