Tatal nostru
Care esti in ceruri
Sfinteasca-se numele Tau
Vie imparatia Ta
Faca-se voia Ta
Precum in cer asa si pre Pamant
Care esti in ceruri
Sfinteasca-se numele Tau
Vie imparatia Ta
Faca-se voia Ta
Precum in cer asa si pre Pamant
Painea noastra cea de toate zilele
Da-ne-o noua astazi
Si ne iarta noua gresalele noastre
Precum si noi iertam gresitilor nostri
Si nu ne duce pre noi in ispita
Ci ne izbaveste de cel rau
Ca a Ta este imparatia
Puterea si Slava
In numele Tatalui
Al Fiului
Al Sfantului Duh
Amin.
Concluzii:
1. Avem aici o rugăciune VERITABILĂ. Bolboroseala păgână este pusă în antiteză cu coerența acestei rugăciuni. Nimic mecanic, repetitiv; nici o incantație care să-i compromită subiectul. Dacă Isus își învăța ucenicii să fie diferiți, această deosebire trebuia să se reflecte în închinare.
2. Avem aici o rugăciune CREȘTINĂ. Înainte ca Biserica să ia ființă în sensul ei complet, rugăciunea Bisericii se va fi rostit. Prin teocentrismul ei, această rugăciune postulează marea doctrină a închinării. Cer pe pământ, Dumnezeu înainte de toate, conformare față de voia divină; iată cum se deschide Rugăciunea Domnească.
3. Avem aici o rugăciune INTELIGENTĂ. Realismul acestei rugăciuni cuprinde atât nevoile materiale cât și cele relaționale. Confruntarea cu ispita este și ea prinsă în petiție. Forța răului nu este subestimată, ba mai mult. Războiul spiritual este așezat la locul cuvenit, iar credința este pusă la lucru. Totul se încheie cu un fel de alianță, o alianță între rugător și Dumnezeu.
