Fecioară, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu
Cuvântul cu trup; ştiu, cu adevărat ştiu, că nu se cuvine, nici se cade
ca eu, cel atâta de desfrânat, cu ochi spurcaţi să văd icoana ta, a
celei preacurate, a celei pururea Fecioare, a celei ce ai şi trupul şi
sufletul curat şi nespurcat, şi să o sărut cu buze necurate şi întinate,
sau să mă rog.Căci cu dreptate este ca de mine, cel desfrânat,
să se îngreţoşeze şi să mă urască curăţia ta. Dar fiindcă Dumnezeu, pe
care L-ai născut, S-a făcut om, ca să cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă,
pentru aceasta am îndrăznit şi eu, să mă apropii de tine cu lacrimi
rugându-mă.Primeşte această mărturisire, a greşelilor mele cele
multe şi grele şi o du Unuia Născut Fiului tău şi Dumnezeu, rugându-te
Lui ca să fie milostiv ticălosului şi tăvălitului meu suflet. Că de
mulţimea fărădelegilor mele sunt oprit a căuta spre Dânsul şi a cere
iertare.Pentru aceasta, pe tine te pun înainte solitoare şi
mijlocitoare. Că multe şi mari daruri dobândind eu de la Ziditorul meu
Dumnezeu, şi uitându-le pe toate, şi nemulţumitor arătându-mă,
ticălosul, cu necuviinţă m-am alăturat cu dobitoacele fără de minte, şi
m-am asemănat lor; fiind sărac de fapte bune, bogat de patimi, şi plin
de ruşine, lipsit de dumnezeiască îndrăzneală, osândit de Dumnezeu,
făcându-mă de plângere arhanghelilor, de râs dracilor, şi de urâciune
oamenilor, mustrat de conştiinţă, ruşinat de lucrurile mele cele rele şi
mai înainte de moarte fiind mort, şi mai înainte de judecată de sine-mi
osândit, şi mai înainte de munca cea fără de sfârşit de deznădăjduire
muncit.Pentru aceea dar, numai la a ta sprijinire alerg,
Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, cel ce sunt dator cu nenumăraţi
talanţi; cel ce întru dezmierdări cu desfrânatele am cheltuit avuţia cea
părintească; cel ce am curvit mai mult decât desfrânata; cel ce am
făcut fărădelege mai mult decât Manase; cela ce m-am făcut nemilostiv
mai mult decât bogatul; cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor
celor rele, vistierie a cuvintelor celor urâte şi spurcate, străin de
toată fapta cea bună.Miluieşte-mă pe mine cel smerit;
milostiveşte-te spre mine cel neputincios. Mare îndrăzneală ai la Cel ce
s-a născut din tine. Nimeni nu are putere precum tu, Maica lui
Dumnezeu; că toate le poţi, ca ceea ce eşti mai presus de toate zidirile
şi nimic nu îţi este ţie cu neputinţă, numai de vei voi.Deci,
nu trece cu vederea lacrimile mele; nu te întoarce de către suspinul
meu; nu lepăda durerea inimii mele; nu ruşina nădejdea mea cea către
tine. Ci cu rugăciunile tale cele de Maică, silind pe cea nesilită
milostivire a Fiului tău, Cel bun şi Dumnezeu, învredniceşte-mă pe mine
ticălosul şi nevrednicul robul tău, să-mi iau frumuseţea mea cea dintâi
şi dintru început şi să lepăd grozăvia patimilor, să mă slobozesc de
păcat şi să mă robesc de dreptate; să mă dezbrac de spurcăciunea
dulceţii celei trupeşti şi să mă îmbrac întru sfinţenia curăţeniei cele
sufleteşti; să mor lumii şi să viez faptei celei bune.Călătorind
eu, împreună călătoreşte cu mine; pe mare înotând, împreună înoată;
priveghind, întăreşte-mă; necăjindu-mă, mă mângâie; împuţinându-mă la
suflet, îmbărbătează-mă; îmbolnăvindu-mă, vindecare îmi dăruieşte;
nedreptăţit fiind, izbăveşte-mă; năpăstuit fiind, îndreptează-mă; spre
moarte primejduindu-mă, degrab alergând mă scoate; vrăjmaşilor celor
nevăzuţi, în toate zilele de temut mă arată; ca să cunoască toţi cei ce
cu nedreptate mă tiranizează, al cui rob sunt eu.Aşa, Preabună
Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ascultă ticăloasa mea rugăciune şi nu
mă ruşina de nădăjduirea mea cea către tine, ceea ce eşti după Dumnezeu
nădejdea tuturor marginilor pământului.Aprinderea trupului meu
stinge-o; viforul cel cumplit din sufletul meu, potoleşte-l; mânia cea
amară, îmblânzeşte-o; trufia şi mândria părerii celei deşarte, din
mintea mea şterge-o; nălucirile cele de noapte ale duhurilor celor
viclene şi bântuielile cele de zi ale gândurilor cele necurate, din
inima mea împuţinează-le; învaţă limba mea să grăiască cele de folos;
povăţuieşte ochii mei să vadă drept faptele bune cele adevărate.Picioarele
mele îndreptează-le să alerge fără împiedicare pe calea cea fericită a
poruncilor lui Dumnezeu; mâinile mele fă-le să se sfinţească ca, cu
vrednicie să le ridic pe ele către Fiul Cel Preaînalt; curăţeşte-mi gura
mea ca, cu îndrăzneală să-L numesc Tată pe Dumnezeu Cel Înfricoşat şi
Prea Sfânt; deschide-mi urechile mele ca să audă simţitor şi gânditor
cuvintele cele mai dulci decât mierea şi fagurul ale Sfintelor
Scripturi, şi să vieţuiesc după dânsele întărindu-mă de tine.Dă-mi
vreme de pocăinţă, de întoarcere a gândurilor; de moartea cea năprasnă,
fereşte-mă; osândit de conştiinţă fiind, izbăveşte-mă. Şi mai pe urmă
de toate, fii lângă mine la despărţirea sufletului de ticălosul meu
trup.Sila cea nesuferită, lesnind-o; durerea cea nespusă,
uşurând-o; strâmtoarea cea nemângâiată, mângâind-o; de faţa cea
întunecată a dracilor, izbăvindu-mă; de cercarea cea preaamară a
vameşilor celor din aer şi stăpânitorilor întunericului, slobozindu-mă
şi zapisele păcatelor mele celor multe rupându-le, cu Dumnezeu mă
împrieteneşte, şi stării Lui de-a dreapta, celei fericite, la
înfricoşata judecată mă învredniceşte; şi bunătăţilor celor veşnice şi
nestricăcioase, moştean pe mine mă fă.Această mărturisire îţi
aduc ţie, Stăpâna mea, Născătoare de Dumnezeu, lumina ochilor mei celor
întunecaţi, mângâierea sufletului meu, folositoarea şi nădejdea mea cea
după Dumnezeu. Pe care cu blândeţe primeşte-o şi mă curăţeşte de toată
spurcăciunea trupului şi a duhului. Şi mă învredniceşte în veacul acesta
de acum fără de osândă să mă împărtăşesc cu preasfântul şi preacuratul
Trup şi Sânge al Fiului şi Dumnezeului tău; iar în cel ce va să fie, cu
cina cea preadulce şi cerească a desfătării Raiului, unde este locaşul
tuturor celor ce se veselesc.Aceste bunătăţi, dobândindu-le eu
nevrednicul, să slăvesc în vecii vecilor preacinstitul şi de mare
cuviinţă numele Fiului şi Dumnezeului tău, Cel ce primeşte pe toţi cei
ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce te-ai făcut
mijlocitoare şi chezăşuitoare tuturor păcătoşilor.Că prin tine,
Prealăudată şi Preabună Stăpână, se mântuieşte toată firea omenească,
lăudând şi binecuvântând pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea
Cea Prea Sfântă şi de o fiinţă, totdeauna acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin!
http://www.lumea-icoanelor-si-rugaciunilor.com/2013/01/rugaciunea-sfantului-chiril-al.html
http://www.lumea-icoanelor-si-rugaciunilor.com/2013/01/rugaciunea-sfantului-chiril-al.html